La poalele Apusenilor – articol in ziarul Faclia, Cluj
Răspunde
Un gand, la moment aniversar din partea unui membru fondator
Asociaţia „Avram Iancu”-Beiuş aniversează 10 ani de activitate,de împliniri şi confruntări cu vicisitudinile societăţii actuale pentru a promova patriotismul si tradiţiile locale.
Viorel Ianc, Gheorghe David şi Simion Suciu sunt flacăra vie care întreţine activitatea Asociaţiei „Avram Iancu”-Beiuş, flacără întreţinută de noi cei prezenți la festivitatea aniversară și nu numai, rezistând ca o rază de soare printre norii negri la adierea vântului din toate părțile.
Oameni de suflet, români și maghiari cu sentimentul patriotic nezdruncinat, dornici de a transmite generației tinere ce mai este bun în România, suntem împreună și vom rezista în vâltuarea vremurilor.
Semnificative in acest sens sunt următoarele realizări:
– ridicarea monumentului în memoria lui Avram Iancu,erou al românilor;
– așezarea unei plăci comemorative pe frontispiciul casei din Beiuș, Str. Burgundia Mare Nr.20, unde a poposit Avram Iancu in timpul trecerii lui prin Beiuș;
– organizarea anuală a concursului centrat pe viața și activitatea lui Avram Iancu și tradițiile locale, urmat de excursia „Pe urmele lui Avram Iancu”, participanți echipajele câștigătoare însoțite de profesorii îndrumători, precum și elevii de la școliile beiușene calificați la faza națională a olimpiadelor școlare.
Întipărit adânc in conștiințe, Avram Iancu nu numai că s-a identificat cu nevoile nației sale, dar a rămas în sufletul ei, este drapelul sub care au luptat transilvănenii, drapelul sub care se adună românii cu dragoste de neam si de valorile culturale.
Tinerii români și maghiari și-au dat mâna și prin cântec și joc au slăvit personalitatea lui Avram Iancu-Craiul Munțiilor Apuseni.
Membru fondator: Prof. Ecaterina Sere
Și a fost Marea Aniversare…
Sute de beiușeni au fost alături de membrii Asociației Avram Iancu Beiuș. Și nu doar ei. Mulți invitați din Cluj, Oradea, Marghita au sosit la Marea Aniversare. Însuși Președintele C.J. Bihor, dl. Cornel Popa a fost prezent.
Așa ar fi scris, probabil, un cronicar al secolului XIX. Și așa s-a văzut în secolul XXI această punte între secole.
Numărul anilor e mic, numărul faptelor e mare. Așa se cuvine, vorbe mai puține, fapte mai multe. Asociația Avram Iancu are doar 96 de membri cotizanți. Dar, se pare că numărul simpatizanților este de câteva ori mai mare.
Dar să facem un scurt bilanț. În zece ani de existență, asociația a desfășurat 9 concursuri pentru școlarii din ciclul gimnazial, 8 expediții cu largă participare, trei pelerinaje la Țebea, dezvelirea unei placi comemorative (6 februarie 2008) și dezvelirea unui monument al Crăișorului în centrul municipiului Beiuș. Atât placa comemorativă cât și monumentul au fost ridicate prin efortul membrilor asociației și al aproximativ 200 de iubitori de Avram Iancu.
Startul manifestării a fost dat de la Stadionul municipal, unde, sute de beiușeni s-au adunat și au format un cortegiu – o splendoare, o paradă a portului popular din Țara Beiușului. Două calești pline cu oameni, conduse de Doru din Nucet și Florin din Feneriș, între ele Avram Iancu (Viorelu Ghiorghiului din Gurbești) pe un cal iar în urmă, popor câtă frunză, câtă iarbă.
Așa ar fi scris, probabil, un cronicar al secolului XIX. Și așa s-a văzut în secolul XXI această punte între secole.
Întreaga adunare s-a deplasat pe strada Burgundia Mare unde, pe peretele clădirii de la nr. 20 este montată o placă comemorativă. De ce aici? Pentru că în drumul spre Viena, Avram Iancu a poposit în această casă la 5 februarie 1855. Și nu doar atunci.
Președintele Viorel Ianc a rostit o scurtă alocuțiune, s-a depus o coroniță de flori iar copii din grupul „Muguri şi mlădiţe de tezaur” al Casei municipale de cultură Beiuș au cântat cu întreaga asistență „Noi suntem români”.
După oficierea parastasului au depus coroane Consiliul Local Beiuș, delegația Societății Cultural Patriotice Avram Iancu condusă de președintele acesteia, prof. Victor Bercea, delegația Filialei Oradea a Societății Cultural Patriotice Avram Iancu condusă de președintele Col. r. Grigore Bartoș, Asociația Avram Iancu Beiuș condusă de președintele Viorel Ianc, Organizația UDMR Beiuș condusă de prof. Gabor Mihai, Asociația Culturală Lioara condusă de notar Iosif Tocoian și conf. univ. Nicolae Brânda, Subfiliala Beiuș a ANCMRR Bihor, Școala Gimnazială Remetea. Mulți dintre cei prezenți au onorat cu flori Monumentul Eroului.
Mai bine de 500 de persoane au umplut până la refuz Sala Mare a Primăriei, unde s-a desfășurat Adunarea Festivă și spectacolul omagial dedicate acestui important și de suflet eveniment al urbei de pe Crișul Negru.
Adunarea a început cu intonarea Imnului Național al României de către Vlad david, student la Conservatorul din Oradea și tânăr membru al Asociației Avram Iancu Beiuș. Președintele asociației, Viorel Ianc, a invitat la prezidiu pe dl. Cornel Popa, președintele C. J. Bihor, dl Victor Bercea, președintele Societății Cultural Patriotice Avram Iancu, d-na Doina Sfârlea, președinte de onoare a Filialei Oradea a Societății Cultural Patriotice Avram Iancu ( d-na Doina Sfârlea a participat în anul 2005 la înființarea Filialei Beiuș a Societății Cultural Patriotice Avram Iancu) , Dl. Col.r. Grigore Bartoș, președinte al Filialei Oradea a Societății Cultural Patriotice Avram Iancu, viceprimarul Beiușului, Gabriel Popa, Protopopul Beiușului Marian Popa, prof. Gabor Mihai, președintele Organizației Beiuș a U.D.M.R.
Celor sus-menționați li s-au acordat Diploma aniversară, placheta omagială, o broșură despre Asociația Avram Iancu Beiuș precum și filmul omagial „Asociația Avram Iancu 2005 – 2015”, film pe care-l puteți viziona la adresa https://www.youtube.com/watch?v=Vhpz65R9tFQDe asemenea au fost acordate diplome aniversare unor personalități culturale dar și politice beiușene, membrilor fondatori ai asociației precum și membrilor Corului Bisericii Ortodoxe Sf. Dumitru.
Spectacolul artistic, de înaltă ținută artistică, conceput de prof. Gheorghe M. David, a încheiat activitatea. La realizarea acestuia și-au dat concursul: Orchestra Crăișorii, dirijor prof. Remus Lazea, Grupul vocal bărbătesc din Lazuri de Roşia, Jula Ariana, Jula Sorina, David Daliana, Paula Lezeu, Lucia Busuioc, Daniela Rada și Grupul vocal „Cununița” al Școlii Gimnaziale Nicolae Popoviciu, Sorana Copil, Andreea Zăvoian, Florin Pele, Anca Banda și grupul „Muguri și mlădițe de tezaur” al Casei Municipale de cultură Beiuș , Surorile Mariana și Simona Tomele, Tinu și Vlad Ştef.
O prestație aparte, mult aplaudata de public, a avut grupul de copii de la secția cu predare în limba maghiara a Școlii Nicolae Popoviciu care, de altfel, s-au oferit să ia parte la acest spectacol și bine au făcut. Îi așteptăm oricând, cu drag. Că doar Avram Iancu e și al lor. Asta e, noi ne rezolvăm problemele. Întotdeauna, ca două mâini să se strângă, una dintre ele trebuie să se întindă prima. Nu contează care.Din păcate, alții, nu vor să vadă, nici să audă…
Asociatia Avram Iancu Beius – 10 ani de exitenta
Expeditia „Pe Urmele lui Avram Iancu”
Cand munca se transforma in lauri
Sfarsitul anului scolar 2013/2014 este incununat de un bilant deosebit de imbucurator pentru membrii cercului de numismatica-muzeologie din cadrul Clubului Copiilor si Elevilor Beius.
Pasionati de istorie,dornici de a cunoaste cat mai multe despre istoria noastra,despre marile personalitati ale neamului,despre cultura si civilizatia romaneasca,membrii cercului au participat in fiecare an,sub atenta indrumare a doamnei profesoare Aurica Vintila (coordonatoare cercului) ,la numeroase concursuri nationale, interjudetene, judetene si locale, unde au ocupat totdeauna primele locuri.
Printre aceste concursuri,un loc aparte il ocupa concursul „Avram Iancu-Craisorul muntilor”, organizat de Asociatia „Avram Iancu” Beius.
Numele Craisorului muntilor are pentru noi o rezonanta deosebita.Numele sau este pastrat cu sfintenie in sufletele noastre,asemenea unei icoane dragi si va ramane datorita faptelor sale extraordinare,incrustat pentru eternitate pe frontispicul partheonului marilor personalitati istorice ale acestei tari care au facut posibila dainuirea in timp a natiunii noastre.
Supranumit „Craisorul Muntilor”,Avram Iancu a deschis calea spre desteptarea nationala,faptele sale inscriindu-se in constiinta poporului roman,pregatind calea spre Marea Unire din 1918.El a ramas personalitatea cea mai luminoasa a revolutiei transilvanene de la 1848 pentru faptul ca el s-a identificat total cu lupta si aspiratiile sociale si nationale ale taranilor moti din randurile carora provinea. El a constientizat inaintea multor altor fruntasi revolutionari romani transilvaneni ca „nu cu argumente filozofice si umanisme vei putea convinge pe acesti tirani,ci cu lancea ca Horea”.
Dupa cum afirma autorul celei mai importante monografii ale sale,Silviu Dragomir,Avram Iancu a fost „reprezentantul cel mai de seama al revolutiei romane transilvanene si un veritabil erou al poporului,ale carui virtuti le-a facut sa straluceasca peste veacuri ca o pildarie urmasilor iubitori de patrie si ca un izvor luminos de mandrie nationala”.
Animati de puternice sentimente de mandrie nationala,am dorit si noi sa cunoastem cat mai bine viata si activitatea revolutionara a celui care a fost marele Avram Iancu.
Ne-am pregatit cu asiduitate si responsabilitate pentru concursul la care am participat.Plini de emotii,la sfarsit ne-am bucurat pe deplin,simtind ca ne-am facut datoria,ca locul I pe care l-am ocupat,ne-a rasplatit munca.Colega noastra de la cercul de Folclor,Adriana Abrudan a obtinut locul I la sectiunea celui mai frumos si complet costum popular romanesc.
Obiectul traditional,a fost prezentat de Adrian Toma,fiind mult apreciat de membrii juriului.
Echipajul nostru a fost alcatuir din elevii Istoc Flavia,Ihut Alexandra,Vesa Dragos si Adrian Toma.
Noi, tanara generatie a Beiusului istoric, ne plecam cu piosenie si adanc respect fruntile in fata predecesorilor nostrii a luptei duse de marii eroi ai neamului romanesc,a celor care si-au inscris pentru totdeauna numele cu litere de aur,in cartea de istorie a natiei romane.
Adrian Toma.
S-a terminat! Iată rezultatele!
Joi, 29mai 2014!
Beius Parcul-Central, Concursul Avram Iancu-Craiul Muntilor!
Iata si rezultatele:
- Locul I Clubul Copiilor Beius,
- Locul II Scoala gimnaziala Sambata,
- Locul III Scoala Gimnaziala Remetea.
- Mentiuni,Scolile gimnaziale Draganesti si Cabesti!
Felicitari tuturor scolilor participante! Pregatirea tuturor copiilor realizata la un nivel inalt!
Concursul Avram Iancu, Craiul Muntilor Editia a IX-a in imagini
Sosește Avram Iancu
Avrămuț are nevoie de ajutor
Îmbrăcat în drapelul național
Laureații adunați la fotografia de grup
Invitație la Concursul Avram Iancu, Craiul Munților – 29 mai 2014
Acum 164 de ani Avram Iancu a trecut prin Beiuș…
Acum 164 de ani Avram Iancu a trecut prin Beiuș…
În februarie 1850, Avram Iancu a plecat la Viena, unde se strângea o nouă delegație românească care dorea să ceară drepturi pentru românii din Transilvania[89]. El a trecut prin Beiuș, ajungând la 6 februarie la Oradea, unde a fost primit cu entuziasm. La fel de bine a fost primit și la Pesta, fiind primit de generalul Haynau și baronul Geringer. Primul a dat în cinstea lui Iancu un supeu, iar la balul dat în aceeași seară, a fost acompaniat de ofițerii superiori austrieci[90]. Iancu a plecat de la Pesta la 19 februarie și a fost primit de împăratul austriac la 8 martie 1850. Meritele sale au fost relevate în mod deosebit de împăratul Franz Josef. În zilele următoare Iancu a vizitat alte personalități austriece marcante[91]. Iancu s-a întors acasă fără ca delegația românească să fi reușit altceva în afară de primirea unor promisiuni fără acoperire din partea austriecilor[92].
Țarul Rusiei a trimis la Sibiu 34 decorații pentru a fi împărțite celor care au avut merite deosebite în timpul războiului. Pentru Avram Iancu el a trimis Ordinul Sf. Stanislav. Cu toate acestea, la cererea autorităților austriece, țarul își va schimba decizia și îi va acorda lui Iancu o medalie inferioară, Ordinul Sf. Ana, clasa a II-a[93].
Pentru contribuția adusă în timpul războiului, Avram Iancu a fost inițial propus pentru decorare cu Ordinul austriac „Corona de fier” clasa a III-a, o decorație relativ înaltă și care conferea deținătorului dreptul la titlu de noblețe. Împăratul Franz Josef a tăiat cu mâna proprie această propunere, acordându-i numai „Crucea de aur pentru merite, cu coroană”. Aceeași decizie a luat-o și în cazul prefecților Simion Balint și Axente Sever. Avram Iancu a fost invitat la Alba Iulia pentru a-și ridica decorațiile, dar el a refuzat de fiecare dată să o facă[94].
În august 1850, Iancu a plecat din nou la Viena, pentru a face parte din delegația națională românească. Din nou aceasta a primit de la austrieci numai cu promisiuni goale și amânări. La începutul anului 1851, Avram Iancu a fost chemat la prefectul poliției din Viena pentru a declara dacă acceptă sau nu decorațiile acordate și pe care le refuzase în repetate rânduri în anul 1850. El a expus din nou motivele pentru care refuză medalia austriacă, dar o acceptă pe cea rusească[94]. Declarația sa a fost considerată ofensatoare pentru împăratul austriac. După 3 zile a fost din nou chemat la poliție pentru a fi întrebat dacă acceptă decorația austriacă și din nou Avram Iancu a refuzat. După alte câteva zile, el s-a prezentat din proprie inițiativă la poliție, pentru a declara că persistă asupra declarației sale inițiale, de a refuza decorația austriacă, spunând că o refuză cerând: „să se decoreze mai întâi națiunea cu împlinirea promisiunilor”. La scurt timp după aceasta i s-a pus în vedere să părăsească Viena în termen de 8 zile, la fel cum au pățit și alți fruntași români din delegație. Iancu a plecat din Viena la 21 februarie 1851, pentru a nu se mai întoarce niciodată acolo[95]. (Wikipedia)
Beiuşul este prin excelenţă un oraş în care cultura, tradiţia şi actualitatea se împletesc în mod fericit, un oraş, municipiu din 2003, cu parfum de epocă în care istoria este scrisă pe fiecare clădire. Precum oraşul aşa şi locuitorii săi, liniştiţi, comunicativi, păstrători de tradiţie, aş spune, chiar un pic conservatori.
La 6 februarie 2005, cu ocazia împlinirii a 155 de ani de la trecerea lui Avram Iancu prin Beiuş, un grup de buni români au hotărât depunerea unei coroane de flori în memoria “Crăişorului Munţilor” şi constituirea Filialei Beiuş a Societăţii Cultural – Patriotice “Avram Iancu”.
În ianuarie 2010, ca urmare a unor modificări de statut propuse de către unii membri ai Societăţii-mamă şi anume, posibilitatea ca membrii partidelor politice să facă parte din conducerea Societăţii, ceea ce ar fi însemnat politizarea acesteia, beiuşenii au hotărât în unanimitate desprinderea de S.C.P.A.I. şi înfiinţareaAsociaţiei “Avram Iancu” Beiuş.
La 30 septembrie 2010 s-a dezvelit Bustul Crăișorului Munților Avram Iancu, bust de marmură creat de artistul plastic beiuşean Sandu Crăciun, aşezat pe un stei rupt din munţii pe care i-a colindat, cu faţa spre Aleea Moţilor, privind în ochi Vânătorul de Munte, un alt simbol al Beiușului.
Duminică, 2 februarie, Asociația Avram Iancu a sărbătorit pentru a noua oară trecerea Crăișorului prin Beiuș și nu mică mi-a fost mirarea când am văzut împlinirea vorbelor președintelui asociației din Memoriul adresat Ministerului Culturii pentru aproberea amplasării monumentului:
La 30 septembrie 2010 s-a dezvelit Bustul Crăișorului Munților Avram Iancu, bust de marmură creat de artistul plastic beiuşean Sandu Crăciun, aşezat pe un stei rupt din munţii pe care i-a colindat, cu faţa spre Aleea Moţilor, privind în ochi Vânătorul de Munte, un alt simbol al Beiușului.
Duminică, 2 februarie, Asociația Avram Iancu a sărbătorit pentru a noua oară trecerea Crăișorului prin Beiuș și nu mică mi-a fost mirarea când am văzut împlinirea vorbelor președintelui asociației din Memoriul adresat Ministerului Culturii pentru aproberea amplasării monumentului:
„Aşadar, la Beiuş veţi găsi un bust a lui Avram Iancu la nivelul ochiului trecătorului de pe Aleea Moţilor, un bust a lui Avram Iancu aşezat pe o moviliţă uşor accesibilă copilului de 3 – 5 ani, pe care-l aşteaptă cu nerăbdare să crească mare, stimulat de faptul că–i egalul lui iar nu timorat de înălţimea şi dimensiunile ansamblului arhitectural. Avram Iancu şi–a dorit ca din fiştece copil să iasă un om instruit , iubitor de oameni şi frumos , modest fără a fi mânat de plăcerile efemere ale timpului şi timpurilor, care să fie în stare să dezvolte sentimente alese faţă de semenii săi, indiferent de naţiune şi de naţionalitate. Am fost mânaţi şi obligaţi la un parcurs egal în a-l cinsti şi a-l pune la locul său, dând Cezarului ce- i al Cezarului”, spunea Viorel Ianc.
Pentru că vreau să se știe, beiușenii au ”plantat” bustul în buricul targului și abia după aceea au cerut aprobare, cum s-ar spune ”au pus carul înaintea boilor” și bine au făcut că dacă ar fi stat după aprobări, după cât de repede se mișcă sistemul și câte piedici se pun, sigur anul viitor ar fi fost gata.
Pentru că vreau să se știe, beiușenii au ”plantat” bustul în buricul targului și abia după aceea au cerut aprobare, cum s-ar spune ”au pus carul înaintea boilor” și bine au făcut că dacă ar fi stat după aprobări, după cât de repede se mișcă sistemul și câte piedici se pun, sigur anul viitor ar fi fost gata.
Ce pot să spun (fără lipsă de modestie) e că acest bust s-a realizat la ideea mea (”Dacă vreți să facem ceva, hai să-i facem Crăișorului o statuie. Mă, io nu mă las până nu văd statuia lui Avram Iancu în Binș”- era într-o toamnă, în 2006, la Cercul Militar). Dar eu am fost doar cu ideea, sufletul și oarece bănuți. Și am ținut aproape, trup și suflet, până în 2010, când a fost monumentul a fost gata, dezvelit. Dar marele merit este al membrilor asociației, care au pus mână de la mână banii necesari procurării materielelor, a Cristinei Ianc care, studentă fiind a proiectat monumentul, al sculptorului Sandu Crăciun care l-a scos din lut și piatră pe Avrămuț, dăruindu-l beiușenilor și nu în ultimul rând al lui Gheorghiță David, fără de care nu ar fi existat această asociație și al președintelui Viorel Ianc – omul care trăiește prin și pentru Avram Iancu.
Și uite-așa, intr-o duminica mi s-a arătat mie să văd un pici, povestind de la egal, la egal cu Avram Iancu, pe care cu drag vi-l arăt și vouă.
Simion Suciu