In urma dezbaterilor din Adunarea Generala a Asociatiei „Avram Iancu Beius” din data de 22.10.2015. Scopul si Obiectivele asociatiei au ramas in forma finala dupa cum urmeaza:
In urma dezbaterilor din Adunarea Generala a Asociatiei „Avram Iancu Beius” din data de 22.10.2015. Scopul si Obiectivele asociatiei au ramas in forma finala dupa cum urmeaza:
Se convoca Adunarea Generala a Asociatiei Avram Iancu Beius, pentru data de 15.10.2015 orele 14 in Sala Mare a Primariei Beius, cu ordinea de zi :
-Propunerea de modificare a Scopului asociatiei si Obiectivele,
-Reglementarea situatiei prin care se pierde calitatea de membru,
– Alegeri,
-Alte probleme……,
In comformitate cu Statutul Asociatiei, in conditiile in care joi 15.10 2015, nu vom avea un numar de membri prezenti de 50 plus unu, adunarea se reprogrameaza dupa o saptamana in acelas loc si ora respectiv 22.10 2015, cand se vor putea lua Hotarari cu cati membri vor fi prezenti…..
Presedinte,
Viorel Ianc.
Asociatia Avram Iancu Beius,organizeaza pentru 13 sept 2015, deplasarea la….TEBEA !!! Invitam membrii asociatiei, simpatizanti, iubitori de Avram Iancu si nu numai. Plecarea va avea loc ca de obicei din fata Bustului Iancului din Parcul Central Beius, la orele 7,00! Inscrierea se face la Magazinul SC Iandan SRL str. Unirii nr 4(Piata)!!! Detalii la tel: 0722894639 si 0752205236 !!
Duminică 19 iulie 2015, dis de dimineaţă Crăişorul Munţilor era înconjurat în Parcul central din municipiul Beiuş de peste 70 de persoane, hotărâte să pornească în cea de-a zecea editie a Expediţiei „Pe urmele lui Avram Iancu”. Ca răsplată pentru rezultatele obţinute la concursul „Avram Iancu Craiul muntilor”, organizat de Asociaţia Cultural Patriotică Beiuş in colaborare cu Inspectoratul ŞcolarJudeţean Bihor, echipajele câştigătoare au fost recompensate si printr-o participare în excursia intitulată sugestiv Pe urmele lui Avram Iancu. Elevilor câştigători si profesorilor coordonatori ai echipajelor li s-au alăturat membrii Asociaţiei Cultural Patriotice Avram Iancu, dornici de cunoaştere ai istoriei neamului si iubitori ai prestigioasei personalităţi a lui Avram Iancu.
Prezenţi în număr mare în faţa statuiei crăişorului am asteptat cu emoţii in suflet startul dat de preşedintele Asociaţiei si organizatorul excursiei domnul Viorel Ianc, după care ne-am îmbarcat cu mic cu mare în cele două mijloace de transport un autocar şi un microbus. Cu îndemnul rostit de Avram Iancu No hai am pornit in expediţia mult aşteptată având ca itinerariu Beiuş, Tebea, Brad, Sarmizegetusa Regia, Monumentul închinat tăbliţelor de la Tărtăria, Beiuş.

Prima oprire a fost la Ţebea, unde în urmă cu 143 de ani sub umbra gorunului lui Horea a fost înmormântat Avram Iancu. Localitatea mai poartă numele de „Panteonul Moţilor”pentru că aici se află un complex de morminte, un cimitir al eroilor ardeleni de la revoluţia din 1848-1849, mormintele unor soldaţi din Primul război mondial, precum şi osemintele celor doi tribuni ai lui Avram Iancu: Ioan Buteanu şi Simion Groza. Într-un peisaj geografic superb încarcat de o impresionantă istorie printr-o coroană de flori aducem şi noi un omagiu bravilor eroi ai neamului care îsi dorm somnul de veci la Ţebea.

Al doilea popas in periplul nostru a fost la cetatea dacică Sarmizegetusa Regia Cetatea de pe Dealul Grădiştei a fost capitala şi cel mai important centru militar,religios şi politic al statului dac înainte de războaiele cu Imperiul Roman Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 metri altitudine, fortăreața a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei, și cuprindea șase citadele. Fortăreața, un patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră (murus dacicus), a fost construită pe cinci terase, pe o suprafață de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa conținea deasemenea o zonă sacră. Printre cele mai importante și mari sanctuare circulare dacice se află și Calendarul Circular. Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea dacică avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea dacică avea un standard înalt de viață

Cu toate dificultăţile întâmpinate, drumul forestier anevoios si căldura înăbuşitoare ajunşi în aceste locuri impresionante în care trăieşti mai mult cu sufletul decât vezi cu ochii, cu toţii ne-am simţit mândri că suntem urmaşi ai unor adevăraţi creatori de cultură şi civilizaţie. Despre cetatea dacică Sarmisegetusa Regia putem spune fără teama de a greşi că aceasta reprezintă unul dintre obiectivele turistice ce ar trebui vizitate măcar o dată în viaţă. Mândri că suntem urmaşi ai geto-dacilor şi cu regretul că nu putem petrece mai mult timp în aceste locuri mirifice ne îndreptam apoi spre un alt loc cu adâncă rezonanţă în istoria noastră şi anume localitatea Tărtăria, renumită pentru celebrele tăbliţe de lut. În 1961, trei tăbliţe de lut au fost descoperite într-un sit arheologic deschis în localitatea Tărtăria din judeţul Alba.
Arheologul Nicolae Vlassa a fost prima persoană care a susţinut că aceste tăbliţe îşi au originea în neolitic şi a susţinut că cea mai veche scriere din lume provine de pe teritoriul ţării noastre.

În urma cercetărilor s-a stabilit că tăbliţele au o vechime de peste 6500 de ani, ceea ce le face mai vechi decât scrierile mesopotamiene, care conţin semne bizare ce nu au fost niciodată descifrate. Două tăbliţe sunt găurite și sunt acoperite cu semne, iar a treia folosește o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal și un altul neclar.
Tăbliţele de la Tărtăria reprezintă una dintre cele mai mari comori istorice descoperite pe teritoriul ţării noastre. Chiar dacă există numeroase semne de întrebare cu privire la originea lor, tăbliţele misterioase indică prezenţa unei culturi antice impresionante pe teritoriul ţării noastre şi în consecinţă există numeroşi specialişti cărora nu le este frică să susţină că ele prezintă cea mai veche scriere din lume.
După acest reuşit itinerar ne-am îndreptat spre casă impresionaţi de lecţia de istorie trăită pe viu şi cu dorinţa de a participa şi în viitor la astfel de activităţii menite să dezvolte interesul pentru cunoaşterea istoriei naţionale.
Organizată de Asociația Avram Iancu Beiuș și aflată la a X-a ediție, expediția Pe urmele lui Avram Iancu s-a desfășurat în 19 iulie pe traseul Beiuș-Țebea-Brad-Sarmisegetusa Regia – Tărtăria – Baia de Criș – Beiuș.
Participanţi la expediţie FOTO: GAVRIL ARDELEAN
Fiind gândită ca o răsplată a cunoașterii vieții și activității Crăișorului, organizatorii expediției au invitat școlile câștigătoare ale Concursului Județean Avram Iancu, Craiul Munților, desfășurat la Beiuș, în vremea cireșelor (atunci când s-a născut Avram Iancu). La gimnaziu premianții au fost: Școala Gimnazială Tărcaia – locul I, Școala Gimnazială Căbești – locul II (ambele echipaje pregătite de doamna profesor Botez Angela)și Colegiul Național Teodor Neș Salonta (prof. Trancău Vasile), locul III – Liceul Vocațional Pedagogic Nicolae Bolcaș Beiuș (prof. Dringo Ionel) și mențiuni Școlile Gimnaziale Sâmbăta și Răbăgani (prof. Lucaci Adriana). La liceu, locul I a revenit Colegiului Național Samuil Vulcan Beiuș (echipaj pregătit de prof. Șora Silvia, locul II Liceului Vocațional Pedagogic Nicolae Bolcaș Beiuș (prof. Drăgoi Sorin) și locul III – Colegiului Tehnic Ioan Ciordaș Beiuș (prof. Popa Anca Cornelia).
Duminică, 19 iulie 2015, la ora 6.00, în fața Monumentului închinat Crăișorului din Parcul Central din Beiuș s-au adunat elevi și profesori din școlile amintite, membrii asociației și iubitori de Avram Iancu și spiritul său.
La Țebea, în “Panteonul Moților”, bihorenii au depus jerbe de flori, cinstindu-i memoria Crăișorului. Doamna Marioara Oprișa, ghid, a impresionat auditoriul prin prezentarea făcută și citându-l pe Avram Iancu: “Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd, că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea; un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune, că viitorul este nesigur. Voiesc dar şi hotărât dispun, că după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi; tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele.” La toate acestea, gorunul unde Horea i-a chemat la luptă pe moții iobagi, “privea” mulțumit că 72 de bihoreni știu să-și cinstească înaintașii.
Obiectivul următor al expediției a fost Sarmisegetusa Regia. Dacă vizita la Sarmisegetusa Ulpia este mai la îndemâna românilor, fiind chiar “la un pas” de șosea, Regia se lasă greu cucerită, punând la încercare abilitățile șoferilor și filtrele autocarului și a microbuzului, praful ridicându-se la fiecare pas, apoi rezistența călătorilor, urcarea pe ultima porțiune făcându-se pe jos. Dar cum zicea o doamnă profesor din grup, Sarmisegetusa Regia trebuie văzută o dată în viață!
Aflată acum în patrimonial Unesco, cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice, fiind centrul strategic al sistemului defensiv dac din Munții Orăștiei care cuprindea șase citadele (Sarmizegetusa Regia, Luncani – Piatra Roșie, Costești – Blidaru, Costești – Cetățuie, Căpâlna și Bănița). Un sentiment extraordinar de liniște o dau fagii seculari, care într-o zi când în țară mercurul din termometre urca simțitor, asigură umbră și protecție vizitatorilor, iar apa de izvor, adusă prin trunchi de copac în cetate, parcă e cea mai bună apă băută vreodată. O clipă de visare te duce cu gândul la felul în care trăiau dacii, ce au reușit să construiască, acolo, în vârful muntelui, drumul pavat fiind mai bun și, cu siguranță, mai rezistent decât drumurile noastre.
În toate activitățile Asociației Avram Iancu, sufletul și președintele Asociației, domnul Viorel Ianc, spune: Niciodată nu am fost singur! , lucru adevărat, dumnealui reușind întotdeauna să se înconjoare de oameni de valoare, de oameni cu sufletul mare. Astfel, trei persoane din grup au rămas jos, pe malul Văii Albe, așteptându-i pe drumeții obosiți, cu un ceaun mare de bogracs, pregătit cu mare pricepere.
Ultimul obiectiv al expediției a fost vizitarea monumentului Tăblițelor de la Tărtăria. Poate prea puțin mediatizate, se pare că acestea au aproximativ 7500 de ani, fiind una din primele scrieri (sau chiar prima descoperită!?!) din lume. Generații întregi de arheologi și istorici s-au îndoit de rolul pe care tăblițele le-ar putea juca în stabilirea unei cronologii precise și să își pună întrebări referitoare la adevăratul loc de naștere al civilizației în istoria lumii.
La ceas de noapte, încărcați de sentimente de admirație pentru înaintași, obosiți, dar fericiți, participanții la expediție au revenit la Beiuș, unde au ținut să mulțumească organizatorilor pentru această minunată experiență, o parte dintre aceștia înscriindu-se pentru a fi alături de iubitorii de Avram Iancu la Țebea în 13 septembrie.
sursa articol: Jurnalul Bihorean