Am fost la Serbările Naționale – Țebea 2016

tebea1

Continuarea articolului pe http://www.jurnalbihorean.ro/actualitate/2016/09/13/asociatia-avram-iancu-beius-la-serbarile-nationale-de-la-tebea.bihorean#register

Deplasarea la Țebea a venit ca un pansament pe sufletul beiușenilor iubitori de Avram Iancu. Iată ce consemnează doamna profesoară Silvia Șora, prezentă la eveniment.

Sălășuiește în Munții Apuseni, aproape de cer, spiritul viu al lui Iancu. Acolo, în mijlocul moților care odinioară l-au urmat, însuflețiți de dorul de libertate, de dorința de a da neamului romanesc un destin măreț, căci puterea și mândria moților vine de la antica Sarmizegetusa. 

Am fost la Țebea, alături de alți membri ai Asociației Avram Iancu. Fiecare pas care ne-a dus către locurile veșnic roditoare de speranță și de încredere, l-am făcut alături de toți cei adunați să îl omagieze pe Crăișorul Munților, să așezăm coroana la căpătâiul acestui veșnic tânăr Avram Iancu.

Deși timpul scurs – 144 de ani – de la moartea lui Iancu, a adus aici, pe cărări de munte, nenumărate generații, locurile au renăscut prin sufletul dăruit de fiecare român.

Asta e România noastră… a acelor români în care românismul nu doarme, sub imboldul necontenit al domnului Viorel Ianc, a iubirii față de ilustra personalitate a lui Iancu ziua de 11 sept a fost o zi în care oamenii și-au lăsat inimile libere sub nimbul protector a lui Avram Iancu.

t0 t1 t2 t3 t4  t8 t21

t33t22t6

Hai la joc! Magyar Napok

Faptul că românii și maghiarii se respectă și împreună participă la evenimente culturale nu e nou pentru locuitorii Țării Beiușului.

Membri ai Asociației Avram Iancu împreună cu președintele Viorel Ianc, au participat la evenimentul concitadinilor noștri de etnie maghiară (prieteni ai Asociației noastre) Festivalul dansurilor populare maghiare pe albia Crișului Negru.

Activitatea, desfășurată la  început de septembrie, a reușit să reunească 18 formații de dansuri maghiare din județele Arad, Bihor și Satu-Mare care au și-au etalat talentul și măiestria, dovedind că tradițiile culturale în Țara Beiușului sunt așezate la loc de cinste…

u2 u3 u4

Cetatea Alba Carolina – 2000 de ani de istorie

Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia a fost una dintre cele mai impresionante atracții ale expediției „Pe urmele lui Avram Iancu” din acest an. Despre acest monument spectaculos se spune că  acoperă peste 2000 de ani de istorie și este considerată ca fiind „una dintre cele 7 minuni ale României”, fiind cea mai mare cetate de tip Vauban (sub formă de stea cu 7 colţuri) din sud-estul Europei.

Cetatea amintește de Mihai Viteazul, care în anul 1599 a împlinit visul de unire al românilor din cele trei provincii româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească.

Am început vizitarea cetății intrând pe poarta principală, poarta a III-a, situată pe latura de răsărit a cetăţii, înspre oraş, cea mai mare și mai impunătoare dintre cele șapte porți ale fortificației, concepută ca poartă triumfală de intrare în incinta superioară a Cetății.

A urmat Catedrala Ortodoxă, denumită și Catedrala Încoronării sau Catedrala Reîntregirii.

ai2

A fost construită în stil brâncovenesc, cu scopul de a găzdui ceremonialul încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, ca şi suverani ai României Mari.

Impresionantă a fost și Catedrala Romano-Catolică (Sfântul Mihail) – unul dintre cele mai bine păstrate locuri din cetate, construită în stil romano-gotic. Aici se află mormântul lui Iancu de Hunedoara.

ai3Pe lista noastră s-a regăsit și Monumentul Eroilor Neamului – Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan – ridicat în memoria conducătorilor răscoalei din 1784-1785.

Și, desigur, monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, unde am depus o jerbă de flori.

De-a lungul vizitei prin cetate am primit informații prețioase de la ghidul nostru, domnul profesor de geografie Nicolae Rusalin Sicoe, căruia îi mulțumim pe această cale.

prof. Diana Panda

Prima oprire – Panteonul Moților

Unul dintre momentele – cheie ale expediției „Pe urmele lui Avram Iancu”  a fost popasul la Țebea, la complexul istoric Cimitirul eroilor, cunoscut și sub numele de Panteonul Moților. Aici ne-a întâmpinat domnul Nicolae Iuga, președintele filialei zonale a Societății cultural – patriotice Avram Iancu.

Acest loc este unul deosebit, încărcat de istorie, unde se află mormântul lui Avram Iancu, recunoscut ca simbol național al patriotismului, dar și mormintele și crucile comemorative ale unor eroi din Războiul de Independență al României, din Primul și cel de-al Doilea Război Mondial.

tebea1

În centrul complexului am vizitat biserica din Țebea, unică în țara noastră prin modul în care expune tricolorul: are brâuri tricolore pictate pe tavan. Acesta este motivul pentru care este  supranumită și biserica cu tricolor.

Biserica găzduiește un clopot de bronz vechi, care a vestit moartea lui Avram Iancu.

În fața bisericii, străjuit de două tunuri, se află mormântul lui Avram Iancu. Multe informații despre viața și activitatea lui Avram Iancu ne-a oferit cu drag domnul general Vasile Bâlea. Aici, la mormântul Iancului, cei mai mici dintre noi au depus o jerbă de flori.

Lângă mormânt se află și gorunul lui Avram Iancu, care de fapt este un stejar vechi de peste 200 de ani.

Impresionant este și gorunul secular al lui Horea, despre care se spune că ar avea în jur de 400 de ani.

tebea2

Acesta este gorunul sub ramurile căruia s-au strâns moții la chemarea Horea, care i-a îndemnat să pornească la răscoală în anul 1784, împotriva orânduirii nedrepte.

Consider că acest loc unic ilustrează un moment important și reprezentativ din istoria noastră națională și mă bucur că am avut ocazia să particip la această adevărată și inedită lecție de istorie.

 Popa Denis Ilie

Școala Gimnazială nr. 1 Sîmbăta

În 2016, pe urmele lui Avram Iancu…

        Elevii cu rezultatele foarte bune obţinute la Concursul Avram Iancu, Craiul Munţilor, ediţia a XI-a din 9 iunie 2016, au beneficiat de o excursie oferită de Asociaţia Avram Iancu, Beiuş. Astfel, în dimineața zilei de 20 august, elevi şi profesori din mai multe şcoli gimnaziale şi licee care au muncit împreună pentru cunoaşterea istoriei ţării, dar și membrii ai Asociației Avram Iancu, au pornit într-o excursie de două zile ,,Pe urmele lui Avram Iancu”.ai1

O parte din drumeţi au pornit din Oradea şi o parte din Beiuş de la bustul lui Avram Iancu, dar nu înainte de a întipări acest eveniment făcând o poză cu tot grupul. M-am bucurat să fac parte dintre aceștia.

Am avut parte de o vreme minunată. Am parcurs trasee cu privelişti ameţitoare, cu urcuşuri şi coborâşuri mai mult sau mai puţin dificile. Prima oprire a fost  la Ţebea, un loc încărcat de istorie, unde sunt îngropaţi oameni care și-au jertfit viața pentru țară, în fața bisericii fiind mormântul lui Avram Iancu. Suntem întâmpinați de o delegație hunedoreană, condusă de inimosul domn Iuga Nicolae care, de-a lungul timpului, ni s-a alăturat la multe activități ale asociației noastre.

Depunem o jerbă de flori la mormântul lui Avram Iancu şi ţinem un moment reculegere,  apoi gazdele noastre primitoare ne încântă papilele gustative cu felurite plăcinte gustoase. Pornim din nou la drum, trecem prin Brad şi ajungem în Alba Iulia şi a sa minunată cetate, un loc cu o impresionantă încărcătură istorică. După ce am străbătut cetatea în lung şi-n lat cu ajutorul ghidului nostru, domnul Rusalin Sicoe,  care a fost foarte precis în explicaţiile date despre istoria cetăţii ne-am delectat cu o îngheţată şi am pornit mai departe spre Mănăstirea Afteia. La un moment dat, pe o scândură fixată de trunchiul unui copac era un anunţ ce interzicea accesul autobuzelor. Aşadar am mers pe jos până la mănăstire, urmând un drum cu suişuri şi coborâşuri,  printr-o pădure. Mănăstirea albă, cu acoperişul negru se înălţa spre cer într-un loc cu o priveliște care îţi taie pentru câteva secunde respiraţia. Suntem primiţi cu căldură de preoţii şi călugării de acolo, care pe lângă cazare, ne-au oferit și o masă îmbelşugată. Ţin să menţionez că acolo am mâncat cel mai bun lictar (magiun de prune) cu pâine de casă. După cină am vizitat Sfântul aşezământ, tot locul degaja un aer de sfinţenie. Noaptea petrecută la mănăstire a trecut repede şi dimineaţa cu toţii am pornit din nou la drum spre Turda unde am fost aşteptaţi de domnul Grigoriu Gheorghe Dan, preşedintele Filialei Societății Avram Iancu şi vicepreşedintele Rusu Ionel, care ne-au însoţit şi îndrumat pe tot parcursul vizitei. Am vizitat Salina Turda, un adevărat muzeu al mineritului în sare. Odată coborâţi în galerie, în faţa ochilor noştri a apărut o lume subterană şi o mulţime de oameni care se bucurau de aerul sărat. Tot la Turda am vizitat centrul orașului și am depus o coroană de flori la statuia lui Avram Iancu, apoi drumul nostru a continuat la mănăstirea Mihai Vodă, unde este înmormântat Mihai Viteazul.

În drumul spre casă am oprit la Gilău şi Ciucea, unde am întâlnit alţi oameni pentru care Avram Iancu înseamnă jertfă pentru libertăţile politice ale românilor ardeleni, simbol al luptei românilor pentru drepturile politice.

Aşadar amintirea lui Avram Iancu trezeşte şi astăzi sentimente şi emoţii puternice pentru românii din Transilvania. Dovada vie din zilele noastre sunt elevii, profesorii şi iubitorii de istorie care timp de două zile au mers ,,Pe urmele lui Avram Iancu”.

prof. Cristina Gruie

ÎNTÂLNIREA MOŢILOR CU ISTORIA – DUPĂPIATRĂ

ÎNTÂLNIREA MOŢILOR CU ISTORIA

Duminica 3 iulie 2016 o parte din membrii Asociației  Avram Iancu Beiuș au avut prilejul de a participa la sărbătoarea de suflet a moților organizată la Cheia, Dupăpiatră, comuna Buceș  unde s-a desfășurat tradiționala manifestare cultural–patriotică și religioasă „ÎNTÂLNIREA MOȚILOR CU ISTORIA” – eveniment de suflet pentru toți iubitorii de Avram Iancu.

“Întâlnirea moților cu istoria” atrage în fiecare an la Dupăpiatră sute de români care vin în județul Hunedoara ca la o serbare națională. Manifestarea, ajunsă la cea de-a 44-a ediție, a început la Crucea Crăișorului cu un ceremonial religios și militar și a continuat cu un spectacol folcloric și alte activități în care moții și-au prezentat atât tradițiile, cât produsele tradiționale specifice.

ai2

Sărbătoarea de la Dupăpiatră confirmă în fiecare an și amintește de evenimentele petrecute la 18-19 mai 1849, când comandantul trupelor maghiare, Imre Hatvany, a încercat să se retragă din faţa românilor de la Abrud spre Zlatna, hărțuit fiind de către moţii aflați sub conducerea lui Avram Iancu. Maghiarii au trecut prin strâmtoarea de la Cheia, unde au fost așteptați de locuitorii din zonă, de nevestele și copii moților aflați alături de Iancu. De pe versanții abrupți ai văii, muntencele au prăvălit un „potop” de bolovani asupra invadatorilor, în vreme ce pe firul văii, erau aşteptați de moții înarmați, sub conducerea tribunului Simion Groza. Mulți dintre unguri au fost uciși, iar cei care au scăpat, în frunte cu Hatvany, s-au retras în mare dezordine. . Reacția localnicilor a primit titulatura de „Posada Apusenilor”.

În amintirea acelei victorii, în 1972, pe versantul drept al strâmtorii de la Cheia a fost ridicată o troiţă pe care stă scris: „Aici românii moți, sub conducerea lui Avram Iancu şi a tribunilor săi, au luptat şi au învins la 19 mai 1849. Honor et patria”.

Manifestarea a debutat cu imnul de stat al României, interpretat de o fanfară militară, apoi au urmat depunerile de coroane la crucea „Crăișorului munților” Avram Iancu, din partea autorităţilor statului şi ale oficialităţilor, la acest moment solemn a luat parte şi delegatia Asociatiei Avram Iancu Beius prin depunerea unei coroane de flori la crucea craisorului..

În mesajul transmis cu acest prilej de reprezentantul Episcopiei Devei și Hunedoarei,  părintele Florin Dobrei a subliniat importanța comemorării evenimentelor zbuciumate din istorie și care ar trebui să constituie prilejuri de adâncă meditație și o lecţie de demnitate. De asemenea, s-a precizat că Dupăpiatră și Ţebea, sărbătorile craiului neîncoronat al Apusenilor, Avram Iancu, sunt cei doi plămâni ai Ardealului străbun, prin care România mai respiră încă un naționalism neîntinat și autentic.

ai3

Ne-am bucurat că într-o asemenea zi de sărbătoare am fost alături de dragii noştri  moții si ne-am aplecat  împreună frunţile cu respect și adâncă recunoștință în fața înaintașilor, bărbați, femei și copii care, cu mijloace de luptă improvizate, dar cu mare dragoste de libertate și de neam, au reușit să strivească o armată bine organizată, bine echipată și bine instruită, sărbătorind astfel 167 de ani de la eroicele evenimente.

ai4

prof. Adina Băcuș