Avram Iancu oglindit în creaţiile populare

Avram Iancu oglindit în creaţiile populare

Prof. Mirela Florentina David

Prof. Gheorghe Marinel David

PARASTAS AVRAM IANCU 13Marele român, luptător pentru libertatea şi unitatea neamului său, Avram Iancu a fost privit de populaţia românească asuprită din Transilvania, şi nu numai, ca un salvator, iar de aceea românii îl numeau “ crai al munţilor”. Iancu era convins că “Nu cu argumente filozofice şi umanitare veţi putea convinge pe tirani, ci cu lancea, ca Horea”, el însuşi fiind acela care a luat într-o mână lancea iar în cealaltă steagul luptei, punându-se astfel în slujba neamului său.

Urmare acestui fapt românii au crezut în puterea sa, i s-au alăturat, au luptat împreună dar l-au şi cântat în doinele, horele şi colindele lor.

Într-un cântec din Mărginimea Sibiului mulţimea i se adresează:

“-Iancule, viţă domnească,

Dumnezeu să te-alduiască,

Să-ţi de sfântul sănătate

Să ne scoţi nouă dreptate.”

(Millea),

iar într-un alt text poporul îl îndeamnă:

“-Scoală, Iancule, din somn,

Dacă vrei să te faci domn,

Şi-ţi ia sabia-ntr-o mâmă

Şi o spală de rugină.”

(Frâncu-Candrea)

Răspunsul “craiului” nu se lasă aşteptat, el vine firesc prin vocea poporului dialogând cu acesta:

“-Am un neam şi-o ţară-ntreagă

Să le scot dreptul mă roagă.

Am cu sutele ostaşi

Cari îmi vin din pas în pas.

-Ce-ţi trebuie ţii atâţia ?

-Din sclavie şi din somn

Scot un neam ca să-l fac domn.

Că el domn a fost în ţară

Şi acum să fie iară.”

(Frâncu-Candrea).

Chemarea la luptă este sugestiv prezentată printr-o creaţie mai nouă în al cărei text Iancu se adresează întregii Transilvanii:

“Când sună Iancu din corn

Răsună Ardealul tot;

Când sună din corn de-alună

Tot Ardealul se adună.­

–Haideţi, fraţilor români,

Să ne scăpăm de păgâni.

……………………………….

Să luptăm cu arma-n mână

Pentru patria română,

Pentru vatra strămoşască,

Pentru glia românească.”

( Galea)

Tot prin acest tip de viziune populară, într-un alt cântec, Avram Iancu vine în faţa poporului cu o declaraţie politică prin versurile căruia scoate în evidenţă trăsăturile morale dezvoltate în sufletul românilor timp de două milenii, relevate de-a lungul istoriei în lupta pentru păstrarea fiinţei naţionale, luptă care continuă şi astăzi:

„Nu vă cer să osândiţi,

Nu vă cer să asupriţi,

Ci vă cer eroi să fiţi,

Ţara voastră s-o păziţi!

Dreptul altuia nu luaţi,

Dar pe-al vostru-l apăraţi…

Noi nu vrem să atacăm,

Pe nimeni nu supărăm,

Dar când uită cineva

Că-i dator ca să ne dea

Şi vine-n casă la noi

Cu potcă şi tărăboi,

Apoi oameni slabi am fi

Dacă nu i-am şti primi.”

(Badea-Bodea)

Convinşi de vorbele mobilizatoare ale tribunului, românii răspund prezent înrolându-se în legiunile moţeşti:

„Şi românii se sculară

Ca să scape a lor ţară

De ruşine şi de-ocară.”

(Marian)

Ajunşi faţă în faţă cu trupele adverse, Iancu îşi îndeamnă voinicii la luptă pentru a arăta lumii întregi vitejia lor:

„Strigă Iancu de la munte:

Cine-i voinic, înainte!

Şi-n munţii noştrii cu brazi

S-arătăm la lume azi

Cum simt moţii în mânie

Şi românii-n bătălie.”

(Badea-Bodea)

Îm multe din creaţiile orale despre “crăişor”, autorii anonini au concentrat, în persoana asestuia, toată forţa poporului :

„Puşcă Iancu prin ciutuci,

Domnii fug fără papuci;

Puşcă Iancu pe sub fagi,

Domnii fug fără nădragi.”

(Bârlea, Ov.Şerb)

Sunt prezentate chiar locurile în care s-au desfăşurat luptele din timpul revoluţiei:

„S-aruncară după noi,

Ca şi lupii după oi,

N-o ştiut, nici n-o crezură,

Până ce n-o şi văzură!

Tăria românului,

Pe Valea Căianului!”

(Antologie populară)

După terminarea revoluţiei de la 1848-1849, pentru Avram Iancu urmează o perioadă foarte dificilă. În interiorul său se dă o luptă nemaipomenită, el făcând o radiografie a evenimentelor desfăşurate dar şi un plan de viitor în condiţiile în care era continuu hărţuit de autorităţi.

Astfel, în anul 1852 este arestat şi închis la Alba-Iulia, acolo unde cu câteva decenii în urmă fuseseră închişi Horea, Cloşca şi Crişan, poporul protestând printr-un emoţionant cântec popular:

„Cărăruie prin păduri,

Robu-i Iancu la unguri.

Nu-i robit pentru furate,

Că-i robit pentru dreptate.”

(Oarcea)

Românii, însă, speră că va fi eliberat şi că îi va izbăvi de robie:

„Vine vânt de primăvară,

Suie Iancu iar la ţară,

Ca să strângă moţii iară.”

(Oarcea)

La exact 24 de ani de la revoluţie Avram Iancu se stinge printre moţii săi purtând în suflet amarul neizbânzii fiind înmormântat la Ţebea lângă gorunul înaintaşului său Horea:

„L-au găsit la Ţebea,

Sub gorunul lui Horea,

Sub gorunul desfrunzit

L-au găsit, dar adormit!…”

(Oarcea)

Perioada revoluţiei este văzută ca o perioadă de libertate naţională sub conducerea unui crai român dornic să-şi ridice neamul din robie:

„Până fu Iancu-n domnie,

Mâncam pită ca-n câmpie.

Dacă Iancu ne-a lăsat,

Iar mâncăm mălai uscat.

Iancu cu fluier din vie

Ne scoase din iobăgie.

Iancu cu fluier de soc

Umplu ţeara de noroc.

Mulţumesc secure,coasă,

Că-mi ţineţi sufletu-n oasă!”

(Antologie populară)

Dureroasa sa dispariţie face să coboare peste Transilvania o jale fără margini. Bocetul oamenilor se contopeşte cu cel al naturii, îl plâng cei care l-au înconjurat cu dragostea lor, cîntecul popular devenind cel mai important mod de a-l omagia pe Avram Iancu. Creaţiile- omagiu care i-au fost închinate au prins mai multă viaţă:

„Jale-i, Doamne, cui şi cui,

Jale-i,Doamne, muntelui

De armele Iancului,

Că le plouă şi le ninge

Şi n-are cine le-ncinge.”

Creaţiile folclorice din satele româneşti poartă în ele, până în zilele noastre, imaginea vie a celui supranumit „domn al moţilor” şi care a devenit permanenţă spirituală, autorii lor evocându-i cu mândrie chipul, gândul ori fapta:

“Iancu n-are duh să moară,

Duhul lui îi duh de ţară

Şi-n veci, pururi n-o să piară!”

(Copilu-Cheatră)

Bibliografie:

  1. ANTOLOGIE POPULARĂ, Antologie de literatură populară, vol.I, Poezia, Bucureşti, Ed, Academiei R.P.R. 1953

  2. Badea, M.,Bodea Gh. I., Avram Iancu în conştiinţa poporului român, Cluj-Napoca, Ed.Dacia, 1976
  3. Bârlea Ov., Şerb I., Horia şi Iancu în tradiţiile şi cântecele poporului, Bucureşti, Ed. Minerva, 1972
  4. Copilu –Cheatră, V., Cântece populare despre Avram Iancu în Folclor Literar, vol.II,Timişoara, Universitatea, 1968
  5. Frâncu T., Candrea G., Românii din Munţii Apuseni, Scriere ednografică, Bucureşti, 1888
  6. Galea P., Iancule, dorule…, C.C.E.S. Arad ,1972
  7. Marin S. Fl., Poezii populare despre Avram Iancu, Suceava, 1900
  8. Millea A., Poezii populare din Mărginime (Sibiu), în Folclor din Transilvania, vol.II, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1962
  9. Oarcea V., Poezii populare din Ţara Zarandului în Folclor din Transilvania, vol.V, Bucureşti, Ed.Minerva,1972

AVRAM IANCU -Craiul Muntilor

Mare bucurie s-a asezat peste sufletul meu, in momentul realizarii faptului ca n-am vorbit in van, mai precis in data de 24 iunie 2013, adresandu-ma Presedintilor Filialelor Societatii Cultural Patriotice AVRAM IANCU din Romania prezente in Sala de festivitati a Primariei Oradea, in fata oficialitatilor municipiului si judetului, am impartasit din experienta noastra, cu scopul de-a fi promovata si generalizata!

Iata ca la doar cateva luni, Filiala Oradea demareaza un nou concurs, adresat aceluiasi segment de tineret, urmand acelasi sistem de premiere (castigatorii sunt antrenati intr-o excursie pe urmele lui Avram Iancu), cu aceeasi tema. Doresc Filialei Oradea, celorlalte Filiale din tara si strainatate, activitati ample cu eficienta maxima, contribuind prin stradania noastra la sadirea in sufletul tineretului sentimente alese fata de personalitatile neamului romanesc, fata de Istoria romanilor, a ROMANIEI!

articol crisana

Ar mai fi de adaugat faptul ca la Beius nu fiinteaza o Filiala a Societatii Cultural Patriotice AVRAM IANCU din Romania ci Asociatia Avram Iancu Beius, de sine statatoare si subordonata doar natiunii romane si lui Avram Iancu, asociatie care, dupa pricepere si posibilitati, organizeaza anual Concursul Avram Iancu.

Am organizat in cei zece ani de existenta, de noua ori concursul si de tot atatea ori, Expeditia “Pe urmele lui Avram Iancu”. Ca numar de participanti am pornit cu noua echipaje, iar cele mai multe au fost 27 (editia din acest an s-a bucurat de prezenta a 18 echipaje, intre care unul din Salaj). Ne straduim ca in spiritul lui Avram Iancu si va propunem dragi colegi sa generalizam experienta pozitiva, iar concursul Avram Iancu, Craiul Muntilor poate fi organizat la diferite nivele sau zone iar in fazele superioare bunaoara, cele judetene sa antreneze echipaje fruntase in concursurile pe zone altfel ramane mai mult titlul.

Presedintele Asociatiei Avram Iancu, Beius!